Untitled Document

Călugărul Bahira (3)

Bahira îi mai adresă Profetului multe întrebări la care primi răspunsuri care erau conforme  cărților pe care le citise înainte.Apoi privind ochii Profetului îl întrebă pe Ebu Talib, ”Această roșeață din ochii lui Muhammed aleyhisselam este permanentă?”.Ebu Talib îi răspunse că nu a văzut vreodată să dispară acea roșeață din ochii Profetului.Văzând că și acest semn se adeverește întocmai, Bahira a dorit să vadă pecetea profeției (muhr-i nubuvvet).Profetul rușinându-se nu a fost de acord, dar Ebu Talib interveni; ”O lumina ochilor mei!Îndeplinește-i și această dorință”.Atunci Profetul își arătă spatele binecuvântat.Bahira privi cu nesaț semnul profeției, în toată splendoarea sa.Plin de emoție îl sărută în timp ce din ochi i se prelingeau șiroaie de lacrimi.”Mărturisesc că tu ești Trimisul lui Allahu teala”, spuse el, iar apoi ridicând vocea adăugă; ” Iată acesta este stăpânul lumilor...Iată acesta este Trimisul Domnului ...Iată acesta este marele profet trimis de Allahu teala ca o binecuvântare pentru lumi...” Toți oamenii din tribul Qureyș aflați de față se mirară; ”Cât de important este Muhammed pentru acest călugăr”, spuseră ei.

Bahira îl sfătui pe EbuTalib; ” Acesta este ultimul și cel mai onorat dintre profeți.Religia sa se va răspâdi pe fața întregului pământ și va anula religiile anterioare.Nu duce acest copil în Damasc,căci evreii îi sunt dușmani și mă tem că ar putea să-l rănească.”

Astfel că Ebu Talib hotărî să se întoarcă la Mecca fără a continua drumul împreună cu caravana până la Damasc.Cele spuse de Bahira îi sunară în urechi lui Ebu Talib toată viața sa, astfel că dragostea sa pentru Profet a crescut.Până la sfârșitul vieții sale l-a protejat și l-a sprijinit în toate acțiunile sale.