Scrisoarea lui Șerefuddin Munir ”rahimehullahu teala” (6)
Persoana care a fost predestinată să rămână ignorantă va afirma, (Totul a fost predestinat în eternitate.Citirea sau învățarea nu vor avea nici un beneficiu asupra persoanei căreia i-a fost predestinat să rămână ignorantă).Astfel nu se va strădui să învețe și va rămâne un ignorant.Dacă unui agricultor i-a fost predestinat să aibă o recoltă bogată, acestuia îi va fi predestinat să își are și să-și cultive pământul.Astfel este și împlinirea actelor de adorare de către cel căruia i-a fost predestinat să fie sa`id și răzvrătirea împotriva lui Allahu teala din partea celui căruia i-a fost predestinat să fie șakîi.Idioții nu pot înțelege acest lucru.Va spune, (Oare ce au de a face credința, împlinirea actelor de adorare cu a fi sa`id în veșnicie și necredința, răzvrătirea cu a fi șakîi în veșnicie?).Va încerca să înțeleagă această relație cu mintea sa scurtă.Și va încerca să rezolve aceste lucruri cu intelectul său.Însă mintea omului este limitată.Este o lipsă de rațiune, o prostie să încerci să înțelegi ceva ce nu poate fi conceput de mintea umană.Isa aleyhisselam a spus, (Mi-e nu mi-a fost greu să redau vederea orbilor, sau să învii morții.Însă nu am putut să-i fac pe proști să înțeleagă adevărul).Allahu teala cu știința și înțelepciunea Sa infinită ridică pe unii din robii Săi la rangul de îngeri, ba chiar uneori mai presus și de îngeri.Iar pe alții îi coboară la rangul de câini și porci.Aici se încheie traducerea celei de-a optsprezecea scrisori.