Comportamentul Trimisului lui Allah în afara casei (3)
Când Trimisul lui Allah sallallahu aleyhi ve sellem vorbea, cei ce îl ascultau stăteau nemișcați și tăcuți de parcă ar fi avut pe cap păsări și s-ar fi temut să nu zboare.Când Profetul termina de vorbit spuneau ce aveau de spus, însă fără a se certa și fără a se contrazice vreodată în prezența sa.
În momentul când cineva vorbea lângă Trimisul lui Allah sallallahu aleyhi ve sellem, ceilalți tăceau până când acesta termina ce avea de spus.Nu făcea diferențe între cel ce vorbea primul și cel ce vorbea ultimul.
Când cei aflați în acel grup râdeau de ceva, Trimisul lui Allah li se alătura și râdea împreună cu ei, dacă se mirau de ceva, proceda și el la fel.
Suporta toate vorbele grele și nepoliticoase ale străinilor sau ale săracilor ce veneau cu anumite cerințe la el, pentru ca Companionii săi să ia exemplu și să se comporte la fel.
„Ajutați un nevoiaș atunci când vedeți că are nevoie de ceva!”
Nu accepta laudele ce nu erau adevărate.De asemenea nu întrerupea vorba nimănui, atât timp cât nu încălca dreptul cuiva.Când se întâmpla așa ceva, ori întrerupea persoana respectivă, ori părăsea acea adunare.Trimisul lui Allah sallallahu aleyhi ve sellem tăcea din răbdare și bunătate înăscută, pentru prevenție, din apreciere și pentru reflecție.
Din admirație, în ascultarea și comportarea cu oamenii în mod egal; Din reflecție asupra acestei lumi și asupra Lumii de apoi.Era un monument de răbdare și bunătate, nimic din ceea ce era lumesc nesupărându-l.
În ceea ce privește prevenirea se evidențiau patru virtuți:
Ce era mai bun, pentru a fi urmat,
Cele rele le evita, le dădea deoparte.