Untitled Document

Emigrarea (1)

În urma celui de-al doilea jurământ de la Akabe, Medina a devenit un loc sigur pentru musulmani.În schimb necredincioșii mecani auzind despre acest ultim jurământ de la Akabe își întețiră torturile asupra musulmanilor, acestea devenind de nesuportat.Situația musulmanilor din Mecca devenise de nesuportat.Astfel că cerură permisiunea Profetului Muhammed aleyhisselam pentru a emigra în Medina.Într-una din zile Trimisul lui Allah veni la Companionii săi foarte bucuros.”Mi-a fost vestit locul către care veți emigra.Este vorba de Yesrib (numele vechi al Medinei).Emigrați în acel loc.”, spuse Profetul.Apoi adăugă; „Uniți-vă cu frații voștri musulmani de acolo.Allahu teala vi i-a ales ca frați.Allah v-a făcut vouă din Yesrib (Medina) un loc unde veți găsi pace și liniște.”Având acordul și sfatul Trimisului lui Allah, musulmanii porniră în grupuri către Medina.

Trimisul lui Allah îi sfătui pe musulmanii ce emigrau să fie foarte precauți și prudenți.De aceea, pentru a nu atrage atenția politeștilor mecani, musulmanii emigrau în grupuri mici și acționau pe cât se putea în taină.Primul emigrant către Medina, Ebu Seleme, fusese supus multor torturi din partea necredincioșilor.Devenind conștienți de plecarea musulmanilor, politeiștii recurseră la măsuri drastice, încercând să-i întoarcă din drum pe cei pe care îi vedeau, să îi întemnițeze și să-i tortureze pe cei slabi, să le despartă pe femei de soții lor.Îi supuseră multor chinuri pentru a-i face să își lepede religia.Însă de frica izbucnirii unui război civil, nu au îndrăznit să îi ucidă.Cu toate acestea, musulmanii, s-au folosit de orice prilej pentru a emigra către Medina.

Într-o zi Hazreti Omer încins cu sabia și având cu el șisăgețile și lancea, ocoli Kaaba de șapte ori, în văzul tuturor.Apoi li se adresă politeiștilor prezenți cu voce ridicată; „Iată, emigrez și eu pe calea lui Allah pentru apărarea religiei mele.Cel ce vrea să-și lase soția văduvă, copiii orfani și mama plângând să poftească să-mi iasă în cale după această vale!...”

Astfel Hazreti Omer, însoțit de aproximativ 20 de musulmani au pornit ziua în amiaza mare, fără ezitare, către Medina.De frica sa nimeni nu s-a putut apropia de acest grup.Companionii Profetului emigrau fără încetare, grupuri, grupuri, către Medina.