Untitled Document

Dacă o picătură din sângele meu...(2)

În cădere, Trimisului lui Allah i-a sângerat obrazul.Ducându-și mâinile la față a observat că barba și mâinile i s-au murdărit de sânge.Gebrail aleyhisselam ajunse imediat, înainte ca o picătură măcar din sângele binecuvântat al Profetului să  atingă pământul și luând acel sânge, spuse; „O Preaiubit al lui Allah! Dacă o picătură din acest sânge ar fi căzut pe pământ, nu ar mai fi răsărit un fir de iarbă până în Ziua de Apoi.” Trimisul lui Allah se rugă; „Dacă o picătură din sângele meu ar cădea pe pământ, s-ar abate din cer pedeapsa. O, Doamne! Iartă-mi tribul! Căci ei nu știu”.De asemenea se rugă pentru necredinciosul care l-a rănit, i-a spart dintele și a vrut să îl ucidă ca să găsească calea cea dreaptă.

În acest răstimp, Ka`b bin Malik strigă; „O, voi musulmani! Veste bună! Iată, Trimisul lui Allah este aici!...”.Auzindu-i vocea, companionii alergară într-acolo cuprinși de bucurie de parcă primiseră viață.Hazreti Ali și Talha bin Ubeydullah ajunseră imediat și îl scoaseră pe Profet din acea groapă.Hazreti Ebu Ubeyde bin Jerrah scoase cu dinții zalele coifului ce i se înfipseseră în tâmple.În timp ce trăgea de aceste două bucăți de metal, i-au căzut și doi dinți din față.Malik bin Sinan, un alt companion, supse sângele ce se prelingea pe fața Profetului.Trimisul lui Allah îi vesti; „Persoana a cărui sânge s-a amestecat cu sângele meu nu va fi arsă de focul Iadului”.

Necredincioșii reluară asaltul.Companionii Profetului animați de bucuria regăsirii Trimisului lui Allah, formară un cerc în jurul acestuia, nepermițând nici unui dușman să se apropie.Înțelegând că nu vor mai putea ajunge la Profet, idolatrii începură să urce pe munte.Resulullah îi ceru lui Sa`d bin Ebi Vakkas să îi oprească pe aceștia din drum și să îi întoarcă, însă Hazreti Sa`d motivând că nu mai are decât o săgeată întrebă nedumerit cum să facă acest lucru.Cu toate acestea, Profetul își repetă cererea.Sa`d bin Ebi Vakkas, maestrul arcașilor,  își duse mâna la tolbă, luă săgeata, trase și un necredincios căzu.Își duse din nou mâna la tolbă și găsi încă o săgeată.Privind cu atenție observă că această săgeată era cea pe care o trăsese puțin mai devreme.Un alt necredincios căzu.Aceasta se repetă de câteva ori.Printr-o minune a Trimisului lui Allah, Sa`d bin Ebi Vakkas găsea de fiecare dată în tolbă, săgeata cu care trăsese mai devreme.Văzând că le mor oamenii rând pe rând, qureișii renunțară la ascensiune și coborând se retraseră.