Untitled Document

Minciunile dușmanilor Islamului -6-

Toate persoanele ce se aflau lângă el, indiferent de vârstă, îl iubeau și îl lăudau. Nu a existat nimeni care să relateze că a fost rănit sau supărat. Așa cum Resulullah ”sallallahu aleyhi ve sellem” nu și-a rănit sora de lapte, tot astfel îi respecta toate drepturile, ba chiar îi respecta și laptele, astfel că nu sugea sânul din care bea ea. Halime relatează: ”Când sugea el, fiul meu îi arăta respect și aștepta. Acest lucru ne arată că frații săi de lapte nu au fost răniți de el, ci l-au iubit și l-au respectat. Nu mă săturam să îi privesc chipul frumos, în timp ce îl alăptam. Când a început să vorbească, primul cuvânt rostit a fost Kelime-i tevhid. Rostea Bismillah de câte ori apuca ceva. Nu se amesteca în jocurile copiilor, spunând; ”Noi nu am fost creați pentru a ne juca”. Nu plângea niciodată și nu supăra pe nimeni”. În timpul invaziei Huneyn, în cel de-al optulea an, după emigrare, o femeie pe nume Șeyma, dintre prizonieri, a spus: ”O, Resulullah! Eu sunt sora ta de lapte.” Aceasta a povestit unele întâmplări din acele zile. Trimisul lui Allah a ascultat-o și cunoscând-o i-a oferit multe daruri. Stările sale neobișnuite și minunile sale erau atât de numeroase, încă din copilărie, încât s-au scris nenumărate cărți. Este oare demn de un profesor în Islam să relateze niște copilării, ca fiind viața Profetului, când ar fi putut să relateze despre calitățile superioare ale acestuia, ce atrag afecțiunea celui ce le citește și să adauge, în urma cercetărilor, pe cele ce au rămas nedescoperite?