Despre stările morții (7)

Averea îi va spune proprietarului său: ” O, tu, răzvrătitule! M-ai obținut, m-ai cheltuit în locuri nedrepte, fără să mă oferi ca milostenie și danie. Acum, însă, nu mai sunt proprietatea ta, ci a celor pe care nu îi agreai, m-au luat fără a-ți fi mulțumitori.”

Fiind în această stare, însetat și cu inima arzând va privi în toate părțile.Pe când va fi în această stare, diavolul va profita de această ocazie și va veni la căpătâiul său, pentru a-i lua credința. Acel blestemat va ține în mână un pahar cu apă rece ca gheața, pe care îl va agita la căpătâiul bolnavului.  Acesta îl va vedea și îl va auzi. Atunci se va face diferența între cel bogat și cel sărac.

Dacă este un nefericit va spune: ”Adu apa aceea să o beau!”. Și ce și-ar putea dori mai mult acel blestemat!  Îi va spune: ”Spune că nu există un creator al lumilor (”hașa!”)! Dacă este un păcătos (șakîi) va spune precum diavolul și atunci- el-îyaz-u-billah- credința îi va pieri.  Însă, peste tot, înțelepciunea este tot de la Allahu teala, astfel că este bine ca la căpătâiul bolnavului să se găsească apă. Și să i se dea des.

Dacă va fi pe calea cea dreaptă , îl va blestema pe diavol și va refuza apa sa.