Allah ne este de ajuns

Pe drum, Harun Reșid își spuse, reflectând profund, ”O, Doamne, câtă încredere, și-au tăiat capra care le asigura traiul, doar pentru a-și ospăta musafirii...Trăiesc fără a-și face griji pentru traiul lor!”

După o vreme bătrâna începu să aibă probleme. Își aduse aminte de batistă și îi spuse nepotului ei:

-Fiule, mergi la Bagdad și caută-l pe stăpânul a cestei batiste. Spune-i că avem greutăți și poate ne va ajuta.

Băiatul făcu întocmai, tot întrebând ajunse la poarta unui mare palat. Le arătă gărzilor batista și porțile i se deschiseră și tot astfel se deschiseră toate ușile până ajunse în camera sultanului. Din pragul ușii îl văzu pe acesta împlinindu-și rugăciunea. Așteptă și observă că după împlinirea rugăciunii sultanul își deschise palmele și începu să se roage lui Allahu teala. Copilul îl privi iar și iar după care se îndepărtă cu repeziciune...

Ajuns la cortul lor, bătrâna îl întrebă dacă l-a găsit pe stăpânul batistei.

-Da, bunică, l-am găsit.Este chiar sultanul Harun Reșid, dar am văzut că și el și-a deschis mâinile și se roagă la Allahu teala. Atunci mi-am zis, chiar de este sultan, în van voi cere de la el. Să cerem și noi de la Cel al cărui ajutor și protecție le cere și el. Așa că m-am întors fără a cere nimic.

-Ai făcut foarte bine, fiule.Într-un moment de rătăcire te-am trimis la el. Allahu teala ne este de ajuns, tuturor.