Furnica și mierea

O picătură de miere căzu într-o zi pe pământ. O furnicuță veni, gustă din miere și se îndepărtă. Gustul dulce al mierii îi plăcu.

După un timp furnicuța reveni și mai mâncă puțină miere...

Vru să se îndepărteze, dar gustul dulce al mierii o atrăgea prea tare.

Nu se putea îndepărta de acolo.

S-a lăsat atrasă de gustul îmbietor al mierii și a intrat în picătura aurie...

Însă când a dorit să iasă nu a avut puterea necesară. Cu cât se zbătea mai mult să iasă cu atât se afunda mai tare și își găsi sfârșitul în picătura de miere.

Dacă s-ar fi mulțumit cu un pic de miere nu ar fi murit.

Învățații spun:

Această lume este precum o picătură de miere...

Cel ce se va mulțumi cu cât îi este necesar se va salva...

Iar cel ce se va afunda și se va lăsa atras, precum furnicuța se va afunda și va fi distrus...

În călătorie

*Celui ce va rosti de 11 sura Ihlas la plecarea în călătorie, Allahu teala îi va proteja casa până la întoarcerea sa.

* 70 de îngeri se vor ruga pentru iertarea celui ce va rosti Ayet-el kursi la ieșirea din casă, până la revenirea sa acasă.

*Cel ce va rosti sura Kureyș la plecarea în călătorie va fi ferit de toate relele.