Nici măcar un ciorap vechi...

Un om îi spuse fiului său:

-Am două dorințe, pe care vreau să mi le îndeplinești după ce mor. Prima este ca atunci când mor să îmi pui într-unul din picioare un ciorap vechi, iar cea de-a doua, să deschizi această scrisoare, pe care ți-o dau, abia după ce voi fi înmormântat.

Vremea trecu și într-o zi omul muri. Atunci când veni timpul să fie înfășurat în giulgiu (kefen), fiul său își aduse aminte de rugămintea tatălui și spuse:

-Trebuie neapărat, să îi pun tatălui meu în picior, un ciorap vechi.

-Nu se poate așa ceva. Conform religiei noastre, cel ce moare nu poate fi înmormântat cu altceva, decât cu giulgiu, spuse imamul.

Fiul insistă, dar nu reuși să îl convingă pe imam.

După înmormântare, scoase scrisoarea lăsată de tatăl său și începu să citească:

”Fiule! Vezi bine, deși am atât de multă avere, nu am reușit să duc cu mine nici măcar un ciorap vechi. Fără îndoială că și tu vei muri, la fel ca mine. Nici ție nu-ți vor da altceva decât câțiva metri de pânză. Folosește bine averea pe care ți-am lăsat-o, alege bine locurile în care o vei cheltui. Să nu care cumva să renunți la rugăciune, sau la celelalte acte de adorare. De asemenea, împlinește-le așa cum ne este transmis în religie. Căci, nimic altceva, în afara faptelor tale, nu va merge cu tine în mormânt”.