Să cumperi Paradisul...

Dacă eu îmi voi amâna binefacerile pentru zilele când voi fi bogat, atunci când voi fi bogat îmi voi amâna binefacerile pentru zilele în care voi fi și mai bogat și astfel mă voi păcăli singur. Cei ce nu fac investiții la timp nu pot ajunge mari oameni de afaceri.

-Nu prea am înțeles această ultimă idee.

-Să vă explic, domnule. Acum, deoarece nu sunt foarte bogat, nu pot oferi decât banii pentru un covrig, zilnic. Nu pot ajuta mai mult. Allah oferă Paradisul celor ce ajută atât cât le stă în putere. Deoarece, deocamdată asta este puterea mea, prețul Paradisului este cât prețul unor covrigi. Dacă voi muri fără a deveni bogat, voi putea intra în Paradis cu banii câtorva covrigi. Există vreo investiție mai bună decât asta?

Învățătorului i se umplură ochii de lacrimi. Dădu din cap în semn de aprobare. Îl trimise pe Ali acasă. Privind spre masa sa, văzu bănuții lăsați de Ali. Se așeză, încet, pe scaun. Luă în mână banii copilului. Parcă avea în palmă cele mai prețioase perle și diamante, din lume. Acești bănuți erau chiar mai de preț. Acești bănuți puteau cumpăra Paradisul. Învățătorul simți cum se sufocă, toate emoțiile i se învălmășeau în cap și deodată, precum norii ce își revarsă ploaia, începu să plângă. Plânse...plânse...Când se liniști, se înserase. Ieși cu pași ușori din clasă și din școală, în timp ce mormăia, ”Să cumperi Paradisul cu bănuții de covrigi, Să cumperi Paradisul cu bănuții de covrigi...”