Virtuțile pomenirii de început (tekbiri iftitah)

Într-o zi, când Profetul „sallallahu aleyhi ve sellem” împlinea rugăciunea, o persoană nu a ajuns la pomenirea de început a rugăciunii de dimineaţă. Atunci, acea persoană a eliberat un sclav. Apoi, a venit la Profet aleyhisselam şi l-a întrebat:  „O, Trimis al lui Allah! Eu, azi, nu am ajuns la pomenirea de început. Am eliberat un sclav. Am reuşit, oare, să câştig aceeaşi recompensă cu cea pentru pomenirea de început?”

 Trimisul lui Allah ”sallallahu aleyhi ve sellem” îl întrebă pe Ebu Bekr-i Sîddîk radiyallahu anh: Tu ce spui despre pomenirea de început? Ebu Bekr-i Sîddîk spuse „O, Resulallah! Dacă aş avea patruzeci de cămile şi toate ar fi încărcate cu bijuterii, pe care le-aş da milostenie nevoiaşilor, tot nu aş putea să primesc răsplata pentru pomenirea de început spusă împreună cu imamul”.

Apoi, Trimisul lui Allah sallallahu aleyhi ve sellem spuse: O, Omer! Tu ce spui în această privinţă? Hazreti Omer radiyallahu anh răspunse: „O, Resulallah! Dacă aş avea cămile cât să umplu drumul de la Mekka la Medina şi acestea ar fi încărcate cu bijuterii pe care le-aş da pomană săracilor tot nu aş putea primi răsplata pentru pomenirea de început spusă împreună cu imamul.”

Va continua