Abluțiunea (abdest)

Abluţiunea este una din obligaţiile rugăciunii. De asemenea avem nevoie de abluţiune şi pentru a putea ţine Coranul, pentru a înconjura Ka`aba, pentru a face prosternarea pentru anumite versete din Coran (tilavet sejdesi), pentru rugăciunea de înmormântare. Este bine să avem abluţiune mereu, chiar şi când mâncăm sau bem sau când mergem la culcare.

Cel ce moare având abluţiune va primi recompensa ce se acordă martirilor. Profetul nostru sallallahu aleyhi ve sellem spune:

Cel ce moare având abluţiune, nu va simţi durerea morţii. Pentru că abluţiunea este semnul credinţei. Este cheia rugăciunii şi curăţirea corpului de păcate.

Când un musulman face abluţiunea, păcatele îi ies prin urechi, ochi, mâini şi picioare. Când se va aşeza, se va aşeza iertat fiind.

Cea mai binecuvântată dintre faptele bune este rugăciunea. Cei ce continuă să facă abluţiunea sunt doar dreptcredincioşii. Dreptcredinciosul trebuie  să aibă abluţiune ziua şi la fel şi noaptea când merge la culcare. Procedând astfel se va afla sub protecţia lui Allahu teala. Mâncarea şi băutura din stomacul celui ce mănâncă şi bea având abluţiune, îl preaslăvesc pe Allah. Atât timp cât rămân în burta lui, se vor ruga pentru iertarea lui.