KAFIR, MUNAFÎK, ZÎNDÎK

În schimb cei ce nu aparțin nici unei școli religioase nu pot aparține comunității Ehl-i sunnet. Cel ce-și îndeplinește actele de adorare conform regulilor uneia dintre cele patru școlile religioase, chiar dacă păcătuiesc sau își împlinesc actele de credință defectuos, vor fi iertați dacă se căiesc. În cazul în care nu se căiesc, Allahu teala îi va ierta doar dacă va voi și nu vor intra deloc în Iad. Dacă dorește chiar dacă îi va pedepsi conform păcatelor lor, îi va izbăvi totuși de pedeapsă. Cei ce însă își neagă credința chiar și în lucrurile necesare indicate în mod clar de care până și ignoranții au cunoștință vor fi pedepsiți pe veci în Iad. Aceștia sunt necredincioșii și apostații. Necredincioșii se impart în două categorii: cei ce aparțin unui popor căruia I s-a pogorât o carte sfântă și cei care nu au nici o carte. Apostații (murted) sunt cei care musulmani fiind își părăsesc religia și devin necredincioși. Pronunțându-se în legătură cu chestiunea interdicției căsătoriei datorită aducerii de asociați lui Allahu teala, Ibni Abidin rahmetullahi aleyh relatează că (apostații, cei ce s-au depărtat de Islam, profanii, idolatrii, adoratorii focului, vechii filozofi greci, ipocriții, cei ce ieșind din cele șaptezeci și două de secte au devenit necredincioși [brahmanii, budiștii], ezotericii, druzii și ibahii sunt toți necredincioși din categoria fără o carte sfântă. La fel sunt și comuniștii și masonii.

Va continua