AM TRIMIS AȚA LA VÂNZARE

O femeie văduvă trăia împreună cu cei șase copii și mama sa bătrână. Pentru a se întreține femeia se ocupa torsul lânii, pe care apoi o vindea la piață și astfel putea lua de-ale gurii pentru copii și mama sa.

Într-o zi, însă, această femeie muri, iar copiii rămaseră în grija bătrânei. Bătrâna torcea lână însă nu putea ieși mereu la piață. Văzând că s-a adunat lână de vreo 600 de dirhemi aceasta se hotărî să plece la piață. Astfel, porni dimineață devreme rugându-se lui Allah.

Pe drum trecu prin fața casei lui Seyyid Abdulkadir Geylani. Văzându-l, femeia se opri. Hazreti Geylani ieșise împreună cu discipolii săi de la rugăciunea de dimineață și văzând-o pe bătrână se opri și el.

-Bine ai venit mamă, unde te duci?

-Mă duc la piață căci am niște ață de vânzare.

-Dă-mi-o mie. Mi se cere ață de 600 de dirhemi. Dă-mi-o mie să o vând.

Bătrâna se bucură și îi dădu ața.

Hazreti Geylani luă ața și o aruncă către acoperișul moscheii. Ața dispăru, iar discipolii îi făcură semn bătrânei ce privea uimită, să nu se împotrivească.

Va continua