DESPRE CREDINȚĂ ȘI MOARTE

Atunci când trupul omului este bolnav apelează imediat la doctori. Întreabă, caută cel mai bun doctor, cel mai renumit spital. Tot astfel omul ar trebui să se îngrijoreze și pentru viața de după moarte. Nu ar trebui să se lase în mâna oricărui om, oricărei cărți. Acest lucru nu este posibil. Căci cel mai sensibil punct al nostru ar trebui să fie viața de apoi. Căci acolo nu există o a treia alternativă; ori Paradisul, ori Iadul. Nu există o cale de mijloc...

Cărțile învățaților Ehl-i sunnet sunt cele mai valoroase, căci ele nu cuprind nici o idee, nici un cuvânt ce le aparțin, ci toate se bazează pe transmiterea învățăturilor Profetului și ale companionilor săi.

Dacă o persoană care a murit ar fi fost trimisă înapoi, în această lume, ar fi fost precum un înger. Căci văzând ceea ce se află în lumea e dincolo, mai poate oare păcătui? Voi aveți această ocazie, muriți înainte de a muri, adică nu mai păcătuiți, fiți precum îngerii.

De ce nu vor oamenii să moară? Deoarece și-au făcut această lume prosperă și înfloritoare și și-au distrus lumea de apoi. Cine ar mai dori să plece dintr-un loc frumos și prosper, pentru a merge într-un loc distrus? Ar trebui să fim înțelepți și să ne înfrumusețăm lumea de apoi, căci acel loc este veșnic.