E TÂRZIU! A TRECUT!

Cred că auzeam greșit. Nu erau aceștia prietenii mei pentru care îmi pierdusem somnul și nopțile?

S-au oprit și sicriul mi-a fost descoperit. Apoi, niște brațe mi-au coborât trupul lipsit de viață, pe fundul unei gropi în care se strânsese apă. Da-, acesta era un mormânt. De ce nu mă gândisem până acum că voi intra aici...Nimeni nu îmi aude strigătele disperate, iar prietenii mă acoperă cu scânduri. Iar am rămas într-un întuneric de nepătruns și am început să mă rog cu toată ființa mea:

-O, Allah, nu mai există o șansă? Te rog, mai dă-mi o șansă ca să pot fi un supus așa cum vrei Tu. Te rog, o, Allah, încă o șansă...

Dar vocea îmi repetă, ”E târziu. S-a terminat”.

Zgomotul pământului aruncat peste scândurile ce mă acopereau se auzea precum tunetele. Cu un ultim efort am sărit din loc și am deschis ochii. Eram în patul meu, însă văzusem un coșmar groaznic.

Doctorul era la capul meu și îmi repeta într-una, ”A trecut. S-a terminat”.

M-am ridicat încet. Eram ud de transpirație și parcă slăbisem 20 de kilograme.

O, Allah, îți mulțumesc cu toată ființa mea. Și dacă era prea târziu și totul era trecut!