O, ALLAH, PENTRU VOIA TA...

Cel de-al doilea își aminti și spuse:

Deși aveam toate oportunitățile, nu am săvârșit păcatul precurviei cu fiica unchiului meu, pe care o iubeam și nici nu am luat cei 120 de dinari de aur, pe acre îi oferisem acesteia. O, Doamne, dacă am făcut aceasta pentru mulțumirea Ta, salvează-ne de aici!

Stânca se mai mișcă un pic, dar încă nu puteau ieși.

Atunci, cel de-al treilea spuse:

Unul dintre oamenii ce munceau pentru mine, a plecat fără a-și lua salariul, pe care îl merita. Eu i-am păstrat acești bani și i-am înmulțit. Din ei am cumpărat multe animale și proprietăți. După un timp, a venit și și-a cerut simbria. Atunci, i-am spus, ”Aceste cămile, vite, oi, ce le vezi, le-am înmulțit din banii tăi. Ia-le și du-te!”. ”Nu râzi de mine?”, a întrebat muncitorul. Iar eu i-am răspuns că nu râd de el. Atunci, a luat toate acele bunuri, fără a-mi lăsa mie nimic. O, Doamne, dacă am făcut acest lucru pentru voia Ta, salvează-ne din această greutate, în care ne aflăm!

Atunci, stânca se dădu la o parte și ei ieșiră din peșteră.