Untitled Document

VAI, SĂ NU SUFERE!...

Copiii noștri nu au simțit frigul ca să știe neputința pe care o trăiește cineva căruia îi este frig. Copiii noștri nu au simțit foamea ca să poată înțelege situația cuiva înfometat. Nu au parcurs drumuri lungi ca să simtă oboseala, astfel nu pot empatiza cu cei rămași pe drumuri. Nici măcar nu se gândesc să le ofere o mână de ajutor.

Pentru că nu au fost învățați să depășească situații grele vedem oameni în toată firea, la 30 de ani care primesc încă bani de buzunar de la părinți. Vedem fete ajunse la 25 de ani care nu sunt în stare să facă curățenie, să facă o mâncare pentru a primi niște oaspeți.

Singura preocupare este reușita lor la examene. Astfel copiii noștri se dezvoltă ca un creier mecanic. Îi hrănim cu îngrășăminte artificiale. Dar caracterele lor se dezvoltă? Nu mai interesează pe nimeni...

Până și un dovleac și-a pierdut naturalețea și a murit când a fost crescut împotriva naturii lui. Copiii noștri nu sunt plante de ornament. Bineînțeles că uneori se vor întrista, vor plânge, jucăriile le vor fi luate din mână și se vor lupta pentru ele. Bineînțeles că vor obosi, vor simți frigul. Toate acestea îi vor pregăti ca în viitor când vor fi în situații grele să ia cele mai sănătoase și corecte decizii.

Safiye Cetinkaya