IUBIREA FAȚĂ DE ALLAHU TEALA

Atunci când Ibrahim aleyhisselam a fost aruncat în foc, toți îngerii, animalele sălbatice și păsările au plâns, s-au jeluit și s-au strâns în jurul său, căutând o soluție pentru a-l ajuta pe Ibrahim aleyhisselam.

Printre acestea se afla și un pui mic de privighetoare. Atunci când aceasta se pregătea să se arunce în foc, Allahu teala i-a poruncit lui Jebrail aleyhisselam să o prindă și să o întrebe care este dorința ei. Jebrail aleyhisselam a prins pasărea și a întrebat-o, iar aceasta i-a răspuns:

-Halilullah este aruncat în foc. Dacă nu îmi stă în putere să îl ajut, măcar să ard împreună cu el.

Când Jebrail aleyhisselam îi prezentă răspunsul păsării lui Alalhu teala, El întrebă:

-Are această pasăre vreo altă dorință de la Mine?

Atunci, privighetoarea spuse:

-Nu am altă dorință pe această lume decât să pomenesc numele lui Allahu teala. Am auzit că are o mie și unu de nume. Eu cunosc o sută unu dintre ele. Mi-aș dori să le cunosc și pe celelalte nouă sute.

Allahu teala i-a împlinit dorința păsării. Astfel, pe câmpuri, privighetoarea se jeluiește și pomenește numele lui Allahu teala.