RESPECTUL COMPANIONILOR FAȚĂ DE PROFET

Atunci când Trimisul lui Allah sallallahu aleyhi ve sellem începea să predice, companionii săi rămâneau pe loc, în poziția în care se aflau atunci, în semn de respect. Păsările se așezau pe ei, așa cum s-ar așeza pe niște obiecte neînsuflețite. Aveau un comportament atât de înalt, erau atât de manierați încât, dacă Resulullah întreba ceva, spre exemplu, ”Ce zi este astăzi?” ei răspundeau, ”Trimisul lui Allah știe mai bine”. Erau foarte atenți ca din vorbele lor să nu se înțeleagă vreodată că trimisul lui Allah nu are cunoștință de ceva, iar ei l-ar putea învăța.

Într-o zi, 5-6 companioni ai Profetului stăteau împreună și discutau. Profetul îl întrebă pe hazreti Abbas radiyallahu anh:

-Unchiule, cu câți ani ești mai mare decât mine?

Hazreti Abbas răspunse:

-Ya Resulallah! Sunt mai vechi decât tine cu trei ani.

Hazreti Abbas a preferat să răspundă astfel în semn de respect, pentru a nu folosi cuvintele ”sunt mai mare decât tine”.

Într-o altă zi, Resulullah l-a pedepsit pe unul dintre companioni, spunând, ”L-am închis”.Când ceilalți companioni i-au adus la cunoștință pedeapsa sa, acesta s-a oprit în locul unde era, cu un picior în față și unul în spate, exact cum pășea și spuse, ”Eu am primit porunca în acest loc. Fiecare pas pe care îl voi face de acum încolo va însemna încălcarea acestei porunci”. Când i-au transmis Profetului această situație, l-a iertat pe acel companion.