CIREȘE ROȘII CA FOCUL...

Copila, de parcă auzise gândurile mamei, întrebă:

-Mamă, unde este tata? De ce nu vine?

În fața acestor întrebări nemilose, femeia nu putu decât să îngaime:

-Tatăl tău e departe, draga mea...

Fetița începu să plângă din nou și spuse:

-Dacă tatăl meu era aici, mi-ar fi găsit câteva cireșe chiar și la ora asta târzie...

Discipolul înțelese de ce a ales învățătorul această stradă. Hazreti Ebul Vefa cuprins de emoții profunde îi ceru tânărului său însoțitor:

-Fiule, lasă la această casă pachetul pe care ți l-am dat mai devreme. Lasă-l și fă-te nevăzut.

Discipolul nu știa ce se află în pachetul pe care îl lăsă la ușa casei.

Fetița își avertiză mama că se aude ceva la ușă. Deschiseră ușa și observară pachetul. Când îl deschiseră fața fetiței se lumină de bucurie.

-Mamăăă...Uite, cireșe, roșii, roșii ca focul...nu ți-am zis eu...cred că a venit tata și le-a adus...

Poate că aveți și voi în cartierul vostru, în apropierea voastră vreo fetiță care de luni de zile își dorește cu ardoare un fruct...