Hazreti Hamza radiyallahu anh

Tatăl său era Abdulmuttalib, iar mama sa Hale, fiica lui Vehb. Era cu doi ani mai mare decât Trimisul lui Allah și era unchiul său patern și fratele său de lapte, căci ambii fuseseră alăptați de Suveybe Hatun.

Pe lângă faptul că provenea din cea mai de vază familie a tribului Kureyș, hazreti Hamza era un arcaș foarte iscusit și mânuia foarte bine sabia. După ce a devenit musulman s-a folosit cu aceeași pricepere de calitățile sale în lupta pe calea lui Allah, a Profetului și a Islamului. De aceea, Resulullah îl numea Esedullah- Leul lui Allah.

Atunci când Trimisul lui Allah i-a declarat frați pe muhajiri și ensari, hazreti Hamza a fost numit fratele lui hazreti Zeyd (fiul adoptat al Profetului). Hazreti Hamza îl iubea atât de mult încât atunci când pornea la luptă îl numea pe Zeyd moștenitor al bunurilor sale.

Hazreti Hamza a fost comandantul primei trupe de musulmani ce s-a luptat cu necredincioșii. Trimisul lui Allah i-a încredințat acestuia steagul alb, primul stidard al Islamului. Și în continuare, majoritatea luptelor s-au desfășurat sub comanda sa. În timpul luptei de la Badr, hazreti Hamza s-a numărat printre cei mai curajoși eroi.

În timpul luptei de la Uhud, unchiul preaiubitului nostru Profet a luptat cu vitejie și a arătat cu adevărat că își merită numele de Leu al lui Allah, însă a fost atras în cursă și a fost martirizat. Dușmanii musulmanilor erau atât de plini de ură încât i-au ciopârțit trupul în 70 de bucăți. A căzut martir la vârsta de 57 de ani. După ce bătălia a luat sfârșit, Resulullah i-a îngropat pe martirii de la Uhud doi câte doi.

La întoarcerea acasă femeile medinite își plângeau fiecare rudele pierdute, însă pentru hazreti Hamza se ridicau rugi din fiecare casă.