Și nu îi supărați pe cei din morminte cu plânsetele voastre!

Ebu Ishak Sicistani, unul dintre învățații în știința hadisului și a jurisprudenței islamice a spus în una din lecțiile sale:

În Kur'an-î kerim s-a explicat în mod clar că profeții și martirii sunt vii în mormintele lor. Într-un hadis-i șerif, citat de Buhari, se spune, ”Cel decedat, după ce va fi așezat în mormânt, iar apropiații se vor îndepărta, le va auzi sunetul pașilor”.

După câteva zile după lupta de la Bedir s-a poruncit ca toate cadavrele necredincioșilor să fie strânse într-o groapă. După alte câteva zile, Trimisul lui Allah sallallahu aleyhi ve sellem a venit și a stat pe marginea acelei gropi. I-a strigat pe cei din groapă pe nume și pe numele taților lor și i-a întrebat, ”Ați primit ceea ce v-a fost promis de către Domnul vostru? Eu am primit victoria promisă mie de Domnul meu”. Auzindu-l, hazreti Omer radiyallahu anh a întrebat, ”O, Trimis al lui Allah! Cui îi spui aceste vorbe? Acestora care au devenit stârvuri?” Atunci, Resulullah a spus, ”Pe Allah, Cel care m-a trimis ca Profetul drept, vă spun că voi nu mă auziți mai clar decât mă aud ei. Însă nu pot răspunde”.

Într-un alt hadis-i șerif se spune, ”Cel decedat suferă atunci când apropiații săi plâng în hohote, țipând”. Trimisul lui Allah i-a spus unei femei ce plângea hohotind și urlând, la moartea fiului lui Resulullah, ” O, voi, musulmani! Nu îi supărați pe frații voștri din morminte plângând în hohote”. Acest hadis-i șerif ne arată că cei decedați îi aud pe apropiații lor când plâng. Iar acest lucru le produce suferință și supărare.