Credința și necredința

Nici rațiunea, știința și cunoașterea nu resping existența lui Allah, credința în existența Iadului și a Paradisului. Nu pot afirma că astfel de lucruri nu pot avea loc. Cei ce nu cred nu sunt capabili să prezinte vreo dovadă care să susțină negarea lor. Cu toate acestea, dovezile ce ne arată că trebuie să credem sunt nenumărate. Bibliotecile din toată lumea sunt pline de cărți ce ne transmit aceste dovezi. Orbiți de plăceri și de propriul nefs, aceștia au respins credința. Nu s-au gândit decât la propriile plăceri și pofte. Cu toate acestea, Islamul nu interzice plăcerea în sine. Ci interzice efectul dezastruos al anumitor plăceri. Așadar, o persoană înțeleaptă va obține plăcerea prin mijloacele arătate de Allahu teala și se va împodobi cu moralitatea înaltă a Islamului. Va fi de ajutor tuturor și va răspunde cu bunătate celor ce îi vor face rău. În cazul în care nu va putea face bine va încerca măcar să fie răbdător. Nu va fi distructiv, ci din contră va fi constructiv. Astfel, va obține atât plăcere, liniște și pace cât și salvarea de pedepsele veșnice ale lumii de apoi.

Va continua