Maestrul culorilor

Fericit, alergă într-un suflet la maestrul său și îi povesti.

Maestrul îi oferi următoarea explicație:

”Prima dată ai văzut cum oamenii pot fi capabili de critici dure și nemiloase atunci când li se oferă ocazia. Chiar și oameni care nu au desenat sau pictat nimic în viața lor, au venit și ți-au mâzgălit tabloul. A doua oară, le-ai cerut să fie constructivi. Pentru a fi constructiv este nevoie de un nivel de educație. Nici un om care nu știa nimic despre acest subiect nu a îndrăznit să facă vreun retuș. Niciodată nu vei putea primi recompensa muncii tale de la oameni care nu au habar despre munca ta. Niciodată nu prezenta roadele muncii tale celor ce nu cunosc valoarea eforturilor tale și niciodată nu intra în polemici cu ignoranții.”

Vorbele grele ale oamenilor sunt precum stâncile. Ori le porți în spinare și îți rupi spatele, ori le calci în picioare și te ridici învingător.

Săracul om!

Dacă s-ar fi temut de Iad pe cât se teme de sărăcie, ar fi fost izbăvit de ambele...

Dacă s-ar fi străduit să intre în Paradis pe cât se străduiește să se îmbogățească, le-ar fi avut pe ambele...

Dacă s-ar fi temut de Allah pe cât se teme de ce vor spune oamenii, ar fi fost fericit atât în această viață cât și în cea de apoi.

Imam-î Gazali rahmetullahi aleyh