Credința lui Mașite hatun

Faraon se mânie nespus și hotărî ca în fiecare zi să îi taie un membru lui Mașite hatun, ca exemplu pentru toți cei ce ar fi îndrăznit să afirme așa ceva. Mai întâi i-a smuls unghiile, apoi a agățat-o de păr în tavan și au biciuit-o până la leșin. Cu toate acestea Mașite hatun nu a renunțat la credința ei. Faraon spumega de furie. A legat-o pe Mașite hatun de un copac și aducându-i cele două fete, una de 5 ani și cealaltă de 5 luni, în față, îi spuse:

-Mașite, dacă mă accepți ca divinitate te voi elibera!

-Eu cred doar în Allah Unicul.

Atunci faraon îi tăie gâtul fetei de 5 ani, în fața mamei sale. După care furios întrebă:

-Spune, există altă divinitate în afara mea?

-Allah este Unul, nu există altă divinitate în afara lui Allah.

De această dată faraon ceru să fie adus bebelușul. Mașite hatun gândindu-se că și fiica sa cea mică va fi ucisă de acest monstru se gândi o clipă să spună că faraon este divinitate, fără a accepta însă cu inima. Dar chiar în acel moment, bebelușul prinse grai și îi spuse mamei:

-Nu, mamă! Nu spune că este divinitate! Nu îți părăsi credința. Nu crede în faraon! Eu văd palatul care s-a pregătit în Paradis, pentru mine, pentru tine și pentru sora mea. Văd și huriile care se grăbesc să te slujească.

Faraon și cei prezenți auziră și ei aceste vorbe, dar în loc să se căiască porunci ca bebelușul să fie ucis. Mașite hatun nu mai plângea. Râdea, râdea căci acum vedea și ea cele văzute de fiica ei și își dorea ca moartea să vină cât mai curând.