Credința în lumea de apoi

Marele savant Jelaleddin-i Rumi kuddise siruuh spunând: ”Ce sămânță nu a ieșit vie la suprafața pământului după ce a fost îngropată?” indica faptul că oamenii vor fi readuși la viață după moarte. În legătură cu acest subiect, următorul raționament logic atribuit lui hazreti Ali keremallahu vejheh este foarte frumos; ”Ahmed crede în viața după moarte. Dar un prieten al său, Kaya, nu crede în înviere. Ahmed încearcă din greu să îl convingă, dar nu reușește. În sfârșit, Ahmed îi spune lui Kaya că el, Ahmed, practică toate poruncile lui Allahu teala și crede în lumea de apoi. Ahmed continuă spunând, ”Poate că obosesc mai mult decât tine împlinind aceste porunci. Împlinesc rugăciunea, postesc. Tu nu împlinești acestea. Amândoi am îmbătrânit și amândoi am murit. Imediat cum vom intra în mormânt vom fi siguri dacă există lumea de apoi sau nu. Dacă există lumea de apoi, eu am câștigat. Înseamnă că acolo voi fi întâmpinat cu respect și voi trăi în pace. Dacă nu există, atunci nu voi pierde nimic, doar oboseala pe care am simțit-o în timp ce îmi împlineam actele de adorare. În schimb, tu, dacă nu există lumea de apoi, nu ești nici în pierdere, nici în câștig. Însă, din moment ce lumea de apoi există, ești în mare nenorocire. Nu te vei putea salva de pedeapsa veșnică a Iadului. Conform acestei judecăți logice, calea căruia dintre noi este dreaptă? Las acest lucru la latitudinea ta.” Nu mai poate fi spus nimic contra acestui tip de argument logic. Am vrea să mai punctăm și faptul că credința în lumea de apoi cu anumite dubii, este o credință defectuoasă. Credința trebuie să fie deplină și fără îndoieli.