Libertatea cocoșatului

În Anglia, în fața unei mari companii, un om cocoșat avea o mic chioșc în care vindea diverse. În fiecare dimineață și seară, trecând pe acolo, patronul acestei companii îi spunea omului, ”Bună dimineața, cocoșatule!”, ”Bună seara, cocoșatule!”, ”Cum merg treburile, cocoșatule?”

După ani de zile, într-o dimineață, în timp ce patronul i s-a adresat iar cu ”Bună dimineața, cocoșatule!”, bărbatul cocoșat s-a întors și l-a înjunghiat pe patron, omorându-l.

Nici un avocat nu a dorit să îl apere pe bărbatul cocoșat. Acesta își aștepta sentința la moarte în închisoare, fără a scoate o singură vorbă în apărarea sa. Auzind despre acest caz din Anglia, un avocat din Franța veni și ceru să se ocupe de apărarea cocoșatului.

Veni și ziua procesului. Consiliul judecătoresc se adună, toată lumea se ridică în picioare și veni rândul apărării. Avocatul francez se întoarse către magistrați și alegându-și cu grijă cuvintele spuse:

”Onorați magistrați ai Înaltei Curți judecătorești a Angliei vă prezint omagiile și considerația onoraților magistrați ai Înaltei Curți judecătorești a Franței.”

Va continua