Masa califului

Erau vremuri când Medina era măcinată de secetă și foamete. Musulmanii erau foarte slăbiți.

Califul, hazreti Omer radiyallahu anh, și-a chemat servitorul și i-a poruncit:

-Taie cămila mea și împarte carnea celor nevoiași!

-Cum doriți, stăpâne, spuse servitorul și duse la îndeplinire porunca bunului calif.

După ce împărți carnea, servitorul fripse o bucată din cea mai bună carne și o servi califului.

-Ce este asta, întrebă califul?

-Carne din cămila dumneavoastră, veni răspunsul.

-Bine, dar de ce mi-ai adus-o mie?

-Am împărțit toată carnea, iar aceasta este porția dumneavoastră.

Califul se schimbă la față și întorcându-se către servitor spuse cu glas tunător:

-Ia carnea aceasta imediat din fața mea! Du-te și ofer-o unei familii cu copii!

-Cum doriți!

Mai târziu, servitorul se întoarse și spuse:

-Am dat carnea. Pentru dumneavoastră ce să aduc de mâncare?

-Ceea ce mănânc în fiecare zi!

Servitorul ieși și peste puțin timp se întoarse cu mâncarea zilnică a califului; ulei de măsline, sare și pâine.