2 Lahmajun

După câteva zile, fiul bătrânului veni într-un suflet și fără a mai apuca să intre înăuntru, întrebă agitat:

-Tată, azi au venit doi oamnei și mi-au zis să golesc casa. Mi-au zis că tu le-ai vândut casa. Nu este adevărat, nu-i așa? Te rog, spune că nu e adevărat, spuse fiul cu glas rugător.

După care, văzând că bătrânul tace, începu să strige:

-Tată, ce ai pățit? Ți-ai înghițit limba? Spune că nu e adevărat. Zi că e o minciună!

-Nu pot, fiule, să zic că este o minciună. Am vândut casa și le-am dat și actele, spuse Muhammed baba, cuprins de tristețe.

Fiul său, aflat în șoc, căzu în genunchi și șopti:

-Dar de ce, tată, de ce? Spune-mi măcar cu cât ai vândut casa.

Cu ochii în lacrimi, trăgându-și nasul, Muhammed baba spuse:

-Pe două lahmajun, fiule, pe două lahmajun...

Cu umerii lăsați și capul plecat, bătrânul intră în casă și închise ușa în urma sa.

Fie ca Allahu teala să nu ne încerce pe nici unul dintre noi prin copiii noștri!