Câștigul helal

Fiecare viețuitoare ce vine pe acest pământ are nevoie de hrană, nimeni nu poate trăi fără hrană. Plantele, animalele și noi oamenii suntem nevoiți să mâncăm pentru atrăi. Animalele mănâncă imediat ceea ce găsesc. Pentru ele nu se pune problema de hrană helal sau haram. Deoarece nu posedă rațiune nici nu vor fi trase la răspundere. Plantele nu se pot mișca, astfel că hrana le vine la picioare. Tot astfel, nici ele nu fac diferența între felurile de hrană pe care o primesc. Îngerii nu mănâncă și nici nu beau. Aceștia au fost creați din lumină divină, ei nu posedă nefs și sunt ocupați tot timpul cu împlinirea actelor de adorare.

Noi, oamenii, nu ne putem continua viețile fără a ne hrăni. Însă, trebuie să fim atenți la fiecare îmbucătură care ne trece prin gât și trebuie să ne ferim de cele ce ne-au fost interzise.

Asigurarea mijloacelor de trai, a hranei permise, pentru sine și pentru cei de care suntem responsabili este tot un act de adorare. Într-un hadis-i șerif se relatează, ”Este o obligație pentru fiecare musulman să caute să își câștige mijloacele de trai pe căi permise (helal).” Iar într-un alt hadis-i șerif se relatează, ”Există asemenea păcate pe care doar asigurarea mijloacelor de trai helal pentru familia sa, le poate aduce iertarea.”

Hazreti Omer radiyallahu anh a relatat, ”Munciți, desfășurați-vă viețile fără a depinde de cineva. Să nu se roage nimeni, ”Ya Rabbi, trimite-mi rîzk (mijloace de trai)!” stând degeaba! Știți foarte bine că din ceruri nu plouă nici cu aur, nici cu argint...”

Va continua