Găleata găurită

Un tânăr ce rămăsese fără loc de muncă, a pornit în căutarea a ceva potrivit pentu el. ”Mergi la boier, căci are nevoie de cineva să îi ude grădinile”, i s-a spus. Tânărul a fost acceptat și i s-au dat sfoară, găleți și o cobiliță, pentru a căra apa. Dar, ăsta îi era norocul, una dintre găleți era bună, iar cealaltă găurită. Pe când din găleata bună nu curgea nici o picătură de apă, din cea găurită jumătate din cantitatea de apă se pierdea pe drum, astfel că tânărul se întorcea mereu cu o găleată și jumătate de apă. Această situație dură doi ani. Găleata cea bună începu să batjocorească și să umilească găleata găurită, zicându-i mereu:

 ”Oricum, nu ești bună de nimic. Noroc cu mine, eu aduc toată apa fără să pierd o picătură. Tu ești o jumătate de găleată și nu reușești să aduci decât jumătate din apa necesară”.   

Găleata găurită, ajunsă la capătul răbdării se plânge tânărului:

”Ajunge, cu toate insultele pe care le aud de la această găleată. M-am săturat să tot aud vorbe grele de la găleata asta perfectă. Ori mă spargi și mă arunci, ori mă peticești, nu știu ce faci, dar vreau să fiu și eu întreagă.”

Va continua