Protejarea inimii

Inima omului este precum un burete. Ea va absorbi tot, bun sau rău, din locul în care se află. Aceasta este o caracteristică a inimii. De aceea, trebuie să fim atenți și să încercăm să ne aflăm în locuri bune, cu dreptcredincioși. De asemenea, trebuie să evităm să citim cărțile greșite. Este bine să citim cărțile învățaților islamici, precum hazreti Imam-i Rabbani, căci lucrurile bune și frumoase fac inima să lucească, pe când cele urâte și murdare o îngeresc, o îmbolnăvesc. Este foarte important să întâmpinăm ultimele clipe ale vieții cu o inimă strălucitoare. De aceea trebuie să ne protejăm inima de lucrurile rele, de publicațiile viciate, de tot ceea ce duce la întunecarea, persecuția inimii.

Musulmanul trebuie să evite tot ceea ce este haram. Haram înseamnă răzvrătire împotriva lui Allahu teala.

În lumea de apoi nu există un alt loc în afara Iadului și a Raiului. Iar despre moarte nu știm când va surveni. Moartea în sine nu este o nenorocire, însă este o nenorocire să nu te pregătești pentru ea, să nu cunoști ceea ce se va întâmpla după moarte. Ziua de ieri a murit, cea de azi își trage sufletul, cea de mâine va mai veni oare? Cei ce mor sunt doar bătrânii? Pentru tineri nu există moarte?

Cel ce poate spune că nu va muri sau că focul Iadului nu îl va atinge poate să păcătuiască așa cum vrea.

În hadis-i șerif se relatează; ”Muncește pentru această lume atât cât vei trăi aici! Muncește pentru lumea de apoi știind că acolo vei rămâne veșnic! Supune-te lui Allahu teala atât cât ai nevoie de El! Păcătuiește atât cât vei putea suporta Iadul!”