Râsul în exces înnegrește inima

Este frumos să facem glume, atât timp cât există o limită. Glumele au fost asemănate cu sarea; dacă lipsește mâncarea nu are gust, iar dacă este în exces. Mâncarea nu este comestibilă.

Majoritatea ostilităților apar în urma glumelor exagerate. Uneori pentru a-i face să râdă și mai tare pe cei ce ascultă scăpăm de sub control doza glumelor pe care le facem. Iar asta poate duce la supărări ce durează ani și ani de zile.

Râsul în exces înnegrește inima omului. În hadis-i șerif se relatează, ”Dacă ați fi știut ceea ce cunosc eu, ați fi plâns mult și ați fi râs puțin.”

Hazreti Hasan-î Basri, văzând un tânăr ce râdea în hohote, i-a spus:

-Îți voi adresa câteva întrebări:

Prima: Noi nu am venit în această lume să rămânem, suntem musafiri, suntem trecători. Într-o zi vom părăsi această lume, poate că chiar foarte curând. Dacă nu părăsește această lume în credință, un supus va merge pe veșnicie în Iad, unde va arde pentru eternitate. Știi foarte bine cât de greu este să arzi în această lume, durează câteva minute, iar după moarte nu mai simți durere. Însă dincolo nu vei mai arde câteva minute, ore sau zile. Iar focul Iadului nu se poate compara cu focul din această lume.

Tu ți-ai putut garanta că vei părăsi această lume în credință?

-Nu, fu răspunsul tânărului.

-Cea de-a doua întrebare: Ești sigur că vei răspunde corect întrebărilor pe care ți le vor adresa Munker și Nekir în mormânt?

Tânărul răspunse negativ și la această întrebare.

 

Va continua