Bârfa, epidemia zilelor noastre

Hazreti Mevlana a spus în legătură cu acest subiect: ”Am auzit că m-ai bârfit!” Ți-a fost teamă să îmi spui acest lucru în față. Ți-a fost teamă de mine, un biet neputincios, dar nu ți-a fost teamă de Allahu teala!”

Răscumpărarea, penitența pentru păcatul bârfei este regretul, căința și să îi ceri iertare persoanei pe care ai bârfit-o. Dacă nu îți acordă iertarea, este dreptul său.Să îți ceri iertare fără a te căi, fără a regreta fapta ta, este un act de ipocrizie, care este un alt păcat.

Într-o zi, marele evliya Hasan-î Basri a fost abordat de cineva care i-a spus:

-Cutare persoană te-a vorbit de rău, te-a bârfit.

Marele evliya l-a întrebat:

-Tu de ce ai fost în casa acelei persoane?

-Am fost invitat la masă.

Atunci, Hasan-î Basri l-a întrebat cu ce a fost servit la masă.

-Diferite feluri de mâncare și băuturi răcoritoare.

Auzind răspunsul său, Hasan-î Basri i-a spus:

-Ai putut ține ascunse în tine atâtea mâncăruri, dar nu ai putut ține în tine două vorbe?

Marele evliya a pregătit imediat o farfurie cu curmale, pe care a trimis-o celui care a vorbit urât la adresa sa și i-a transmis următoarele:

”Din câte am auzit m-ai bârfit și astfel ți-ai transferat faptele bune în cartea faptelor mele. Mi-ar fi plăcut să îți întorc serviciul. Îmi pare rău, cadoul meu nu este atât de mare.”