Răbdarea în moartea copilului

Întrebare: Ne-a murit un copil la o vârstă fragedă. Ca părinți am plâns mult. Oare este un păcat?

Răspuns: Plânsul vine din milă. Nu este un păcat să verși lacrimi. Ceea ce este păcat este să te revolți, țipând, urlând. Nu există o formă de răbdare mai plină de virtuți decât răbdarea pe care o arată omul în momente precum pierderea unui copil, pierderea averii, orbirea, surzirea sau pierderea unui membru al corpului, nenorociri ce nu au legătură cu voința omului. Nimeni, cu excepția lui Allahu teala, nu poate cunoaște recompensa ce se oferă pentru această răbdare.

Răbdarea în fața nenorocirilor este atributul celor loiali. De aceea Trimisul lui Allah se ruga astfel, ”Ya Rabbi, dă-mi o astfel de cunoaștere, încât nenorocirile să-mi fie ușoare!”

Atunci, când fiul său, Ibrahim, a murit, Trimisul lui Allah a spus, ”O, Ibrahim, moartea ta m-a întristat nespus. Ochii îmi plâng și inima mi-e frântă. Însă, nu voi rosti o vorbă care să îl supere pe Domnul nostru”.

Va continua