Această lume nu este un loc al fericirii…

Această lume nu este un loc al confortului și fericirii. Dacă avem o zi liniștită, vor urma mai multe zile neliniștite. Chiar dacă noi nu avem nicio problemă, suferințele celor dragi ne întristează.

Hazreti Hasan-î Basri spune:

„Nu aștepta liniște în această lume; dacă o vezi, consider-o un câștig, ca și cum ai fi găsit bani pe drum.”

Dacă această lume ar fi fost un loc de odihnă, atunci profeții ar fi fost cei mai vrednici să o aibă. Însă cei care au suferit cel mai mult au fost chiar ei...

Adem aleyhisselam  a plâns timp de secole...Nuh aleyhisselam a fost batjocorit și insultat, a trecut prin mari greutăți în construirea corabiei...

Ibrahim aleyhisselam a fost aruncat în foc, au încercat să-l ardă. A fost pus la încercare să-și sacrifice cu mâna lui propriul fiu, o încercare extrem de grea. Dacă i s-ar fi cerut să-l lase să fie aruncat de pe o stâncă sau să fie ucis de altcineva, ar fi fost mai ușor. Dar i s-a poruncit să-l jertfească el însuși... Isa aleyhisselam a trăit fără adăpost, în sărăcie. A îndurat chinuri și prigoniri din partea evreilor și a idolatrilor... Iar Profetul nostru Muhammed aleyhisselam a suferit chiar mai mult decât toți ceilalți. În expediția spre Taif a fost umilit, copiii au fost trimiși să-l lovească cu pietre, încălțările sale au fost umplute de sânge, și totuși, nu i-a blestemat...

În bătălia de la Uhud, i-au fost uciși unchiul său drag, Hamza, și mulți dintre cei mai apropiați companioni, dureri greu de îndurat...

Va continua