Adevărul vieții lumești

Un bărbat s-a urcat într-un taxi. Văzând că șoferul este ocupat, citind Coran, l-a întrebat, ”Ți-a murit cineva? Am văzut că citești din Coran”.

”Da, ne-au murit inimile” i-a răspuns șoferul.

Condamnatul din închisoare cere Coran, pentru a-și alina singurătatea. Bolnavul din spital cere Coran pentru a-și găsi sănătatea. Cel ce se află în mormânt cere Coran pentru a-și înălța rangul în lumea de apoi. Pe când noi, noi nu suntem nici în închisoare, nici bolnavi, nici în mormânt, ca să cerem Coran. Coranul se află între mâinile noastre, în fața ochilor noștri. Trebuie, oare, neapărat să ajungem în închisoare, în spital sau în mormânt pentru a crea o legătură cu el? Oare ce mai așteptăm?!!

În hadisuri se relatează?

”Citiți Coranul! În Ziua de Apoi va fi mijlocitor pentru voi!”

”În locul unde se citește Coran se va revărsa mila lui Allahu teala și îngerii se vor aduna.”

”Sporiți citirea Coranului în casele voastre! În casele unde nu se citește Coranul binecuvântarea se va diminua, răul va spori și greutățile se vor abate asupra oamenilor din acea casă.”