Priviri de rămas bun...

Închipuie-ți...Te afli noaptea, singur, într-o pădure întunecată și izolată. Ceva se apropie de tine. Auzi sunetul apropierii sale, hâș, hâș...Nu vezi nici o sursă de lumină spre care te poți îndrepta. În afară de a plânge de frică ce poți face?

Iată, chiar atunci, cel pe care îl iubești vine spre tine, cu lumină și te îmbrățișează, zicând, ”Nu–ți fie teamă, ai scăpat!”

Imaginează-ți, ce bucurie...

În mormânt, în momentul când ești cel mai neajutorat, dacă ai meritat acest lucru, va veni cineva de o frumusețe de nedescris. Vei întreba, ”Cine ești? În acest moment de deznădejde, mi-ai umplut inima de bucurie și ai alungat frica și tristețea”

Atunci acela va zice, ”Îți amintești când cutare cunoscut de-al tău a avut o problemă și ți-a cerut ajutorul? L-ai ajutat și l-ai scăpat de acea grijă. I-ai înlocuit tristețea din inimă cu bucurie. Iată, Allahu teala m-a creat pe mine în acea zi, din acea bucurie. Încă din acea zi eu m-am rugat, iar răsplata rugilor mele a fost trecută în cartea faptelor tale. Fii liniștit acum! Eu îți voi fi alături până în ziua de apoi. Nu va mai fi teamă, tristețe și pedeapsă pentru tine”.

Va continua