Banii de covrigi

Era sfârșitul ultimei ore de curs. Elevii se agitau așteptând să plece acasă. Și-au aranjat cărțile și caietele în ghiozdane și imediat cum a sunat clopoțelul s-au grăbit spre ieșire. Doar Ali nu se grăbea. Și-a strâns lucrurile încet și privind cu coada ochiului la învățător, a așteptat ca toți colegii lui să părăsească sala de curs. Învățătorul a observat acest lucru și i-a zis:

-Ce s-a întâmplat, Ali? Tu nu pleci acasă?

-Voiam să vorbesc cu dumneavoastră, domnule!

-Bine. Hai, să vedem ce vrei să îmi spui.

-Domnule, știți, colegul nostru, Ahmet…

-Da, ce s-a întâmplat?

-Știți, situația materială a familiei lui nu cred că este foarte bună. Mama lui nu îi pregătește pachet. Aș vrea să îl ajut, dar mă tem că dacă ar știi că ajutorul vine din partea mea s-ar simți umilit. Dacă aș strânge în fiecare zi bani de un covrig și vi i-aș da dumneavoastră pentru o săptămână, credeți că ați putea să îi oferiți acești bani?

Ali a scos un pumn de monede din buzunar și le-a așezat pe masa învățătorului. Acesta nu s-a atins de bani. S-a așezat pe scaun și a reflectat la spusele copilului.

Va continua