Importanța abluțiunii

Abluțiunea făcută cu scop de adorare are multe beneficii atât pentru sănătatea trupului, cât și pentru sănătatea sufletului. A avea mereu abluțiune este foarte virtuos și aduce mare răsplată. Evliya se străduiau să aibă mereu abluțiune și îi sfătuiau și pe cei dragi și apropiați să facă la fel. Bunicile noastre, când își alăptau copiii, când găteau sau frământau aluatul, iar bunicii noștri când arau câmpul sau își făceau celelalte treburi, aveau abluțiune și începeau totul cu „Bismillah”. A avea abluțiune aduce multă binecuvântare. Cel ce are abluțiune își îndeplinește mai ușor rugăciunea la timp. Inima lui este liniștită. În hadisuri se spune:

„Păcatele celui care împlinește abluțiunea cad, așa cum cad frunzele din copac.” (Tabarani)

Celui ce împlinește abluțiunea îi sunt iertate toate păcatele mici. Păcatele mari, precum și drepturile încălcate ale oamenilor și ale animalelor, nu sunt iertate până când nu sunt restituite proprietarilor sau moștenitorilor lor. Pentru a dobândi răsplata faptelor voluntare (nafile), este necesar să nu existe lipsuri în credință și în îndeplinirea obligațiilor (farz), să se evite cele interzise și să se căiască pentru păcate.

„Când vine îngerul care ia sufletul, cel care este cu abdest ajunge la rangul de martir.” (Tabarani)

„Cine se culcă având abdest, în acea noapte un înger se roagă până dimineața: ‘Doamne, iartă-l pe robul Tău!” (Hakim)

„Cel ce merge la culcare având abluțiune, va fi martir dacă moare în timpul nopții.” (Ibni Sunni)

Va continua