Eu sunt mai darnic decât el

În Ziua Judecății se face socoteala unui musulman, iar faptele lui bune și rele ies exact la egalitate. Îngerii îi prezintă situația lui Allahu teala și spun:
-O, Doamne, ce să facem? Păcatele și faptele lui bune sunt la egalitate.

Atunci Allahu teala poruncește:
-Să meargă și să ia o faptă bună de la rudele sale.

Musulmanul merge imediat la rudele sale, cere o faptă bună chiar și foarte mică și îi roagă. Dar ei nu îi dau, spunând: „Ne este teamă pentru noi înșine.”
Musulmanul se întoarce cu capul plecat și spune: „Nu am găsit.”

Atunci Allahu teala spune:
-Să meargă și să ceară de la un frate de credință pe care l-a iubit pentru Mine.

Musulmanul merge imediat la un frate de credință pe care l-a iubit de dragul lui Allah, îi explică situația și spune:

-Dă-mi, te rog, chiar și o faptă bună foarte mică, sunt la mare strâmtorare.
Acel musulman îi răspunde:

-Ce înseamnă ”foarte mică”? Îți dăruiesc toate faptele mele bune!

Musulmanul se întoarce imediat plin de bucurie, aduce faptele bune și devine dintre cei ai Paradisului.

Însă îngerii, mirați, spun:
-O, Doamne, dar ce se va întâmpla cu musulmanul care și-a dăruit toate faptele bune? Nu i-a mai rămas niciuna.

Atunci Allahu teala poruncește:
-Eu sunt mai darnic decât el. Duceți-l și pe el în Paradisul Meu.