Cei care iubesc această lume

Un alt grup se pierde cu totul în frumusețea insulei și rămân acolo. Se îndepărtează de corabie și o pierd din vedere. Nu aud glasul căpitanului, strigând plecarea. Rămân pe insulă unde unii mor de foame, iar alții sunt uciși de animalele sălbatice.

Primul grup seamănă cu credincioșii evlavioși, iar ultimul grup se aseamănă cu necredincioșii. Aceștia din urmă au uitat complet de Allahu teala și își dedică întreaga viață acestei lumi. Într-un verset se spune: ”Au iubit viața lumească mai mult decât pe cea de apoi.”

Celelalte două grupuri sunt asemenea păcătoșilor, și-au păstrat credința, dar nu s-au desprins de mirajul acestei lumi. Unii au avut parte de sărăcie, alții au adunat multe bunuri și și-au îngreunat povara.

Când ceva din această lume îți place trebuie să îți amintești că te vei despărți de el.

Într-o zi, un im dintre cei evlavioși și-a privit casa și i-a plăcut. Apoi a spus: ”Pe Allah, dacă nu ar exista moartea, m-aș bucura de tine și, dacă nu ar trebui să intru în mormântul strâmt și rece, mi-ar plăcea această lume. Dar acum toate acestea sunt lucruri deșarte.”, după care a început să plângă.

Să nu uităm:

Această lume nu este decât camera de așteptare a unei alte lumi...